Vitamina C (acidul ascorbic) face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile (solubile în apă) şi, din această cauză, datorită unor solicitări fizice excesive sau antrenamente, se elimină în câteva ore din organism. Din fericire, astăzi există deja preparate cu absorbţie lentă (time released) care pot asigura permanent o cantitate de vitamina C uşor utilizabilă de organism.
Vecinii noştri unguri se pot mândri cu faptul că vitamina C a fost descoperită de savantul american de origine maghiară Szent-Gyargyi Albert. El a fost primul care a reuşit să extragă vitamina C din ardei şi, pentru această descoperire extraordinară, a fost distins cu Premiul Nobel.
Vitamina C se găseşte în zarzavaturi, în citrice, dar sursa naturală principală o constituie măceşele. Vitamina C de calitate se extrage în primul rând din măceşe, în care se află împreună cu aşa-numitele flavonoide, care sporesc efectele acidului ascorbic.
Un alt savant laureat al premiului Nobel, Linus Pauling, a considerat că vitamina C se poate administra profilactic şi terapeutic în numeroase boli, de la banalul guturai până la cancer.
Se ştie că deficitul de vitamina C conduce la apariţia scorbutului.

Acidul ascorbic administrat în mod susţinut are urmatoarele efecte pozitive asupra organismului:

La fel ca majoritatea vitaminelor hidrosolubile, vitamina C se descompune uşor şi este sensibilă la lumină, căldură şi vapori de apă. De exemplu, roşia proaspăt culeasă şi apoi păstrată 48 de ore la temperatura camerei îşi pierde jumătate din conţinutul iniţial de vitamina C. Trebuie să avem în vedere toate acestea atunci când depozităm vitamina C.

Bioflavonoidele

Organismul uman nu este capabil să sintetizeze bioflavonoide şi, din acest motiv, acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Bioflavonoidele se utilizează frecvent pentru tratarea sportivilor accidentaţi, deoarece reduc durerea, atenuează efectele loviturilor, au efect hemostatic şi ameliorează simptomatologia hipocalcemiei. Împreună cu vitamina C, bioflavonoidele menţin integritatea structurii capilarelor. Au acţiune antibacteriană şi de accelerare a circulaţiei sanguine. Participă la secreţia biliară, scad colesterolemia şi, datorită efectului lor· antioxidant, încetinesc formarea cataractei.
Consumul acestora poate fi benefic pentru persoanele a căror piele se învineţeşte la cea mai mică lovitură (are loc o hemoragie subcutanată) sau care au sângerăti nazale dese.
Bioflavonoidele, în asociaţie cu vitamina C, sunt deseori recomandate în herpes.
Quercitina, un bioflavonoid extras din alga verde de smarald şi din alga verde-albăstruie, are acţiune benefică în astmul bronşic şi alergii.
Cele mai importante surse naturale de bioflavonoide sunt: citricele, ardeiul şi coacăzele negre. În cantităţi mai mici, acestea se află şi în cai se, cireşe, struguri, prune şi măceşe.


Atenţie!